APLICATIA UMANA

Bună seara, sunt Nekta, am 25 de ani împliniți (și aici vine partea în care spuneți ori „bunăăă, Nektaaa”, ori „mulți înainte, trăiască”) și am inventat Aplicația Umană! Sunt o savantă extraordinară, doamnelor și domnilor, pentru că am descoperit un lucru deosebit de simplu la baza lui, la fel ca ceilalți buni prieteni ai mei,…

O DUMINICĂ

Am început să iubesc. Duminicile. Ceață afară, ceață-n bucătărie, aburi în ibric, un teatru radiofonic prins chiar pe final, destul cât să te bage-n stare. Scorțișoară-n cafea. Pâine neagră cu semințe și unt. De fapt, era rustică cu semințe. Dar, ups, cacofonia! Fericire pură într-un mesaj de la mama. Sună bine albumul lui Thicke. Dedicat…

E DE LA PLOAIE.

Mă trezesc în ploaie de câteva zile, ploaie, nu zăpadă, nu lapoviță, ploaie. Apă. Parcă pământului îi e sete, c-a băut azi-noapte până târziu te miri pe unde și-acum e mahmur și-are gura uscată. Ploaie, nu zăpadă în decembrie, că poate suntem murdari și-ntâi ne curățăm, dup-aia ne-mbrăcam în alb. Sigur suntem murdari, am făcut…

ODĂ PARACETAMOLULUI

La micul-dejun cafea cu paracetamol, la prânz supă cu paracetamol, la cină ceai cu paracetamol. Când eram mică mereu mă consolau mai marii: – Lasă, Ionuța, că numai oamenii deștepți răcesc vara! Brusc am devenit un Vivaldi al gripei, răcesc în toate patru sezoanele, orice ar înseamna asta. Am băut atâtea ceaiuri săptămâna asta încât…

CHIRII

Aș putea da calendarul mult mai departe, până-n ziua aia urâtă când m-am cazat în căminul de fete din Hașdeu și-am plâns primele 2 săptămâni, aș putea să-l dau și mai aproape, până la dimineața aia când am ajuns cu bagajele sus în Gruia, dar nu, n-o să dau calendarul până acolo. Îl dau înapoi…

CITIM O CAFEA ÎMPREUNĂ?

”Când bem o cafea? Ieși la o cafea? Dăm o cafă? Poate ne vedem și noi la o cafea”…toată istoria începe c-o gură de cafea. Irezistibilele aventuri, marile iubiri, dureroasele despărțiri, dulci-amăruile revederi, chiulurile de la română, pauzele de muncă și momentele de lene…toate se întâmplă la o cafea. Aproape că nici nu mai bem…

SMIORCĂIELI

Stai de nebună în fața ușii și nu știi niciodată unde-ți sunt cheile până nu-ți plimbi mâna dreaptă prin toată căptușeala genții, dar știi că dincolo de ușă e tot confortul și salvarea ta. Nu știi cât mai sângerează inima asta slabă, când se închide sau când e gata să plesnească iar, dar știi că…

DEAR JULY,

Dragă Iulie, De ce să ne mințim, nu te chiar așteptam. M-ai luat așa pe nebronzatelea, ăștia mici plâng că le-a picat Bacovia, în termometre încă-i Martie și ai venit cum nu se putea mai rău: lunea. Acum dacă tot ești aici, hai bine, rămâi…doar nu te-oi trimite acasă. Nu-s dușmănoasă, dar ce atâtea vedetisme…