SCOR: 1-1

nekta scor

Văd pe lângă spălătoria auto o tipă-n pantaloni scurți, bronzată, cu portofelul în mână și-o carte veche lipită de el. Vine dinspre Kaufland în ritm alert. O verific subtil de celulită, are puțină, da’ e bronzată și se ține bine. Toate femeile fac asta cu verificatu’, comparatu’, mai slăbuț cu recunoscutu’, da’ așa ne e soiul. Îmi zic că ori are acasă vreun copil ce dă BAC-ul și-i trebuie un roman pe ultima sută, ori a împrumutat ea cartea de la vreun vecin, o lectură de vară, așa… altă explicație nu socot, că nema’ anticariate sau librării în zona mea. Doar hipermarketuri. Vreo trei.

Trec pe lângă Teleperformance, verific subtil tipii ieșiți la țigară, nu știu care-i faza, da’ toți bunocii României s-au angajat la firma aia și caut să mă infiltrez cât de curând.

Ajung finally în parcarea Kaufland, nu mai verific subtil nimic, nu mai am ce, mi-am făcut norma pe azi. Mă vede, mă verifică el rapid și vine direct, da’ știi cum? Ață la mine!
Un puștiulică de clasa a VII-a, cam așa, slăbuț, cu ghiozdan în spate și brațul plin de cărți vechi. Imediat fac legătura cu tipa-n pantaloni scurți, bronzată, știi tu, aia de la rându’ unu, aia cu portofelu’ în mână și cartea lipită de el. Zi să-nnebunesc de n-am eu spirit de observație! Este că am?

– Bună ziua, vreți să cumpărați o carte?

Mă sparg manierele bucureștenilor, asta cu politețea persoanei a II-a e frecventă, chiar dac-ai fi tentat să zici că nu, că huooo!, că sudiști nu știu cum, că nu știu ce.

– Hai să vedem ce cărți ai!

Mai are vreo zece rămase, mai comuniste așa, nu chiar cele mai interesante, îți dai seama. Ca de final de zi. Oricum iau una, că am prins drag de el instant, dar încă nu mă pot hotărî.

– Haideți să vă ajut să le țineți, zice puștiulică, observând evident cât îs de neîndemânatică. (Mami, dacă citești asta, nu te-am moștenit deloc! 😦 )
– Păi ce îmi recomanzi?
– Cele pe care le-am citit le-am recomandat deja.
– Aaa, deci le-ai dat!
– Da.
– Și astea nu le-ai citit? Nu știu pe care s-o iau.
– Nu, dar luați-o asta.

E „Sîmbure înflorit” a lui Apostol Gurău, nu pare mare lucru de capul ei, dar hei, cică nu se judecă o carte după copertă. Ci după negustor, aș updata eu expresia.

– Chiar azi a venit curierul cu o carte nouă.
– Aaa, le luați de pe net?
– Da, că e gratuit transportul…dar oricum nu știu ce afacere fac. Ia zi, cât vrei pe ea?
– Cât credeți dumneavoastră.
– Asta faci tu în vacanță, vinzi cărți?
– Trebuie să strâng bani pentru antrenamentele de fotbal, altfel nu le-aș vinde.
– Aha, deci ții la ele.
– Țin, cum să nu țin? Îmi vine greu să mă despart de ele.
– Păi ce fel de antrenamente sunt astea, nu sunt gratuite?
– Nu, trebuie să strâng 100 de lei până sâmbătă.

Bineînțeles, după o topire de inimă, am făcut tranzacția, mi-a mulțumit, am băgat cartea în geantă și m-am tot dus,. Și m-am tot gândit. Ce generații de fotbaliști nu doar iuți de picior ne așteaptă, ci iuți și de minte. Și ce declarații oficiale coerente vor ieși cândva din gura acestui Ronaldo-Shakespeare de București. Și ce interviuri o să-i mai iau. Și câte și mai câte! 🙂

__________________________

Nekta ♥.

Reclame

4 comentarii Adăugă-le pe ale tale

  1. Păi ce să zic, ești om de treabă, cumperi cărți de la viitori fotbaliști. Mă distrează că ai băgat de-a tag-urile la sfârșit de mă gândeam că nu s-a terminat încă textul :))))) Profesioniștii ăștia ;))

    Apreciază

    1. nekta spune:

      n-am știut că-s așa vizibile :)) hai că ne „vedem” dimineață-n Răcnet! Cius!

      Apreciază

  2. Ella spune:

    Eu nu vreau sa te dezamagesc sau sa fiu carcotasa, laudabila fapta ta, dar tare nu cred ca e adevarata povestea ce ti-a spus-o, ci ca in spatele ei sta mafia cersitului. Fix asa copii trimisi la cersit si cu o poveste invatata pe dinafara, am intalnit si eu in parcare la Afi Ploiesti acum ceva timp 😦 Nu stiu de unde primesc cartile, dar nu cred ca sunt ale lor, la fel cum nu vor fi nici banii obtinuti din vanzarea lor..

    Apreciază

    1. nekta spune:

      Îmi place să cred că e adevărată, am povestit mai în detaliu despre antrenamentele lui și nimic n-ar fi trădat povestea sa 🙂 Am întâlnit și soiul ăsta de care ai amintit tu și îi cam simt. Adevărul unde e acum? No one knows 🙂

      Apreciat de 1 persoană

Ce zici?

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s