HAI SUS, HAI SUS, HAI SUS!

Christmas Trees💟⛄ | via Tumblr

IARNA

Pe vremea când eram eu mică lumea nu prea avea bani. La modul că fiecare se descurca mai greu, dintr-o grupă de 30 de copii vreo 5 mâncau sanviș cu parizer, restul mai acceptau și-o felie cu untură, no, ce să faci. Tot ăia 5 aveau și neamuri în Germania, păpuși Barbie „la care li se îndoaie picioarele” și mașinuțe cu telecomandă. Tot vreo cinci părinți stabileau cât se cotizează pentru cadoul educatoarei și fondul clasei, iar restul aprobau cu juma’ de gură, se căutau în toate buzunărașele și urmau turma. Până de-un Crăciun când am pus piciorul în prag. Educatoarea ne-a strâns în semicerc și ne-a întrebat: „avem nevoie de un brad pentru serbarea de Crăciun, cine aduce?” M-am aventurat, mânuța sus și gata! „Eu, pot eu să aduc!” M-am săturat tot copiii bănoși să fie în față. No, stați numa’ că v-arăt io! Când a venit tati după mine să mă scoată de la grădi l-au luat educatoarele ca din topor: „am înțeles că aduceți dumneavoastră brad, așa a zis Ioana.” L-am pus pe om în fața faptului împlinit. Ce era să mai zică? Era numai de făcut. A scos brăduțul deja cumpărat din pivniță, l-a legat, l-a luat sub braț și du-te cu el la pas până la grădiniță! Acolo a fost pus în suport, împodobit, globuri, beteală, Moș Crăciun, tot, i s-a cântat „O Tannenbaum” la serbarea de iarnă, apoi despodobit, scos din suport, legat, luat sub braț de tati, dus înapoi în sufrageria de-acasă și reîmpodobit de familion. Ce s-a scuturat brăduțul Crăciunul ăla, mamă, mamă! Și câte ace au intrat în covor…și cum a avut mami de aspirat după aia. Și cum a luat tati brăduțul sub braț pentru a treia și ultima oară și l-a dus la tomberon. Da, dar a fost vedetă bradul ăla? A fost. Au zis copiii la grădiniță „Ioana Hațegan a adus bradul”? Au zis! A fost tati eroul meu? A fost!

PRIMĂVARA

Era de-un 1 Martie și eram deja în generală când tati a cumpărat tuturor femeilor din familie mărțișoare tipice și mie zambile roz + un mărțișor cu totul și cu totul special: o vrăjitoare-breloc, supersimpatică, care fluiera dacă o strângeai, pe care mi-am agățat-o la ghiozdan și m-am dat mare cu ea în clasă, printre copii. Numai Georgi avea voie să o atingă. Pe stradă aveam impresia că toată lumea își îndreaptă privirea spre noul meu accesoriu. Eram foarte încântată de vrăjitoarea mea. Chiar făcea vrăji! :)) Toată lumea avea șnur alb-roșu în piept. Aveam și eu. Dar avea toată lumea breloc ca al meu? Nu avea. Ca să-ți dai seama cu ce ne lăudam la școală acum vreo 12 ani. A fost tati eroul meu? A fost!

Old, but gold | via Tumblr

VARA

Eram la mare, în camping la Hanul Piraților, cu cortul. Două familii. Corturi, mese, scaune pliante, vase de plastic, termos, șlapi, colac, sare, mare, soare. Concedii faine de care mi-e dor și care-s mai sus în inima mea decât astea luxoase pentru care aplicăm acum. Ziua înotam până mă muram, noaptea cădeam în cort lată. Dormeam ca sărmăluțele: tati, mami, eu. În saci de dormit. Condiții de 5 stele, dacă mă-ntrebi 🙂 Într-o noapte s-a auzit un fel de geamăt. Apoi mișcare pe la picioare. Apoi pune mami mâna și șoc: simte BLANĂ! „Nicuuuu, Nicu, trezește-te, a intrat un șobolan în cort!!” Beznă totală, 3 persoane în cort, două urlau, a treia era responsabilă cu salvarea de la șobolănime. Ia lanterna de unde nu-i, deschide fermoarul cortului, pune mâna pe animal dacă-l prinzi, vezi să nu te muște, dă-l afară, calmează fetele, fă lumină! Șobolanul până la urmă era un pui de cățeluș din camping, care și-a făcut loc și-a intrat la căldurică în cortul nostru. Nu ne-am mai scăpat de el tot concediul. A salvat tati familionul de la moarte? 😀 L-a salvat! A fost erou pe litoral? A foooost 🙂

TOAMNA

Noiembrie e luna noastră. Toamna e ziua noastră. La treișpe zile diferență unul de altul. El primul. El scorpion, eu săgetător. Nu știu ce zice Urania, care-s compatibilitățile, dar mi se pare că planetele-s mereu aliniate pentru tată-fiică. La nunți și petreceri ne ridicăm deodată și ciocnim pe versul „cine-i născut în noiembrie…hai sus, hai sus, hai sus”. Sunt sus de la 7 azi! E 10 Noiembrie, e ziua unui tătic de nota 10! La mulți ani! ❤


________________________________________

Scris de Nekta  ♥.

Reclame

6 comentarii Adăugă-le pe ale tale

  1. daniela spune:

    La multi ani !
    Felicitari taticului de nota 10!
    Felicitari fetitei de nota 10!
    Ioana, de ce ma faci sa plang si cand rad?

    Apreciază

    1. nekta spune:

      Hehe, am ştiut cine îmi lasă comment încă înainte să mă uit la nume! := Mulţumim tare mult. Pupici!
      P.S. Apa sărată e bună în toate formele ei: mare, valuri, lacrimi, saramură 🙂

      Apreciază

  2. sorin spune:

    La asa tatic, asa fata! La multi ani si sa fiti fericiti!

    Apreciază

  3. gabitrif spune:

    HII, hiii si haaa haa haaa! Pacat ca am citit doar acum! ESti suuuuper Nekta!Despre tatal tau…nu am cuvinte; sunt bucuros ca-i sunt prieten!

    Apreciază

    1. nekta spune:

      Multumesc din suflet, ma bucur cand veniti in vizita! 🙂 Si la noi acasa, dar si aici pe blog! 😀 Hihi!

      Apreciază

Ce zici?

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s