PIC PIC

rain

Oamenii cam dorm noaptea, dar eu ori nu sunt om, ori nu mă pot duce la somn până nu se sting toate luminile. Și stau trează să le citesc povești de noapte bună ca s-adoarmă copii și să se trezească oameni mari cu gânduri mici, dar bune. Plouă pe strada mea și l-am pus pe pauză pe Jay Z până mai târziu, are-o poveste mișto, dar nici ploaia nu-i de ignorat. Oare cum e să te plouă până la oase? Pun pariu că cineva, undeva, în momentul ăsta nu se bucură de ploaie. Poate ar trebui să zic merci că am un tavan uscat, un birou vraiște și-un geam deschis – nu mă răcește, nu mă udă, nu mă supără ploaia. Îmi pune întrebări. De ce aceeași greșeală de două, de trei, de o mie de ori? Ce e dincolo de mâine? Cum pui teoria în practică? Unde se duc visele urâte? Când o să te-nveți minte?…

 

Reclame